Surse
Amplificarea controversei privind Lacul Herăstrău pornește de la imagini care au surprins golirea porțiunii de apă, cu plase întinse în mal, barci umplute de pește și oameni în cizme de cauciuc acționând în zona de umflare a mărilor de nămol. Conform relatării din presa locală, o firmă care deține lacul în concesiune pentru piscicultură operează în această zonă, iar autoritățile susțin că o parte dintre peștii capturați urmează să fie comercializați.
Declarațiile PMB subliniază că activitatea este permisă prin contractul existent, iar peștele introdus în lac este crescut, apoi scos pentru a fi vândut, proces descris ca fiind în derulare încă din anul 2000. Contractul de concesiune, inițial pe 25 de ani, a fost prelungit de două ori în mandatele anterioare, ceea ce îl face valabil până în 2036.
Carele de plată către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București includ 10.000 de dolari anual, echivalent cu aproximativ 833 de dolari pe lună, plus o cotă de 258.328 lei din profit. PMB precizează că o parte din peștii scoși vor rămâne în circuitul lacustru, în timp ce restul ar urma să ajungă, conform comunicatelor, în Lacul Floreasca.
Așazăti în contextul discuțiilor publice, aceste afirmații au generat întrebări referitoare la transparența bugetară, la mecanismele de monitorizare ecologică a practicilor de pescuit urban și la impactul asupra mediului acvatic. Pe fond, observațiile din partea ONG-urilor locale și a opiniei publice se concentrează pe necesitatea unor criterii clare de selecție a concesionarului, respectarea reglementărilor și detalierea modului în care veniturile generate sunt folosite pentru întreținerea spațiilor verzi și a infrastructurii urbane.
În timp ce reprezentanții autorităților promit clarificări, rămâne în aer întrebarea dacă această practică este sustenabilă pe termen lung și dacă bugetul municipal beneficiază în mod real de pe urma concesiunii în contextul unui lac emblematic ca Herăstrău.

