Surse
28/08/2026
28/08/2026
28/08/2026
28/08/2026
În ședința extraordinară din 28 august a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), convocată de primarul Ciprian Ciucu, s-au analizat și votat 21 de proiecte, plus alte două incluse ulterior pe ordinea de zi. Motivele principale vizează finanțarea investițiilor în infrastructura de apă și canalizare, dar și ajustări în programele sociale și stimulentele acordate persoanelor cu dizabilități.
Un proiect major prevede scumpirea apei cu 0,85 lei pe metru cub, scopul fiind finanțarea unui plan de investiții pentru bazine de retenție și prevenirea inundațiilor la București. Actul adițional la contractul de concesiune nr. 1329/29.03.2000 dintre Municipiul București și Apa Nova București S.A. marchează această majorare, iar investițiile vizează aproximativ 500 de milioane de euro.
Dincolo de tarif, autoritățile au prezentat ca temă conflictul dintre inundații și necesitatea extinderii infrastructurii, Ciucu subliniind că noile bazinuri de retenție sunt esențiale în contextul ploilor intense. Tot în ședință, s-a discutat suspendarea programului de stimulente pentru adulții cu dizabilități până pe 1 noiembrie 2030.
Amendamentul adoptat prevede că, între timp, datoriile restante către această categorie vor fi acoperite în rate, iar plata efectivă pentru beneficiari să se oprească temporar înspre 2030. Raportul publicat indică restanțe de peste 650–689 milioane de lei la plata stimulentelor, iar decizia a fost aprobată prin vot secret, potrivit unor relatări din presa locală.
Primarul Ciucu a informat ulterior pe Facebook că plata lunară de 250 de lei pentru fiecare persoană cu handicap va fi efectuată în continuare ca „rată” până la finalul perioadei, iar restanțele vor fi acoperite în tranșe. Aceste măsuri au atras atenția asupra impactului bugetar pentru bucureșteni: creșterea facturii la apă se adaugă la povara costurilor utilităților în oraș, în timp ce suspensia stimulentelor generează îngrijorări în rândul familiilor dependente de aceste facilități sociale.
Politic, deciziile reflectă o încercare de a echilibra necesitățile de investiții pe termen lung cu nevoile imediate ale cetățenilor, dar rămâne neclar cum se vor finanța integral restanțele până în 2030 și cum se vor contura calendarul final de plăți pentru toate grupurile afectate.
