Anul 2025 a adus recunoaștere internațională cercetătorilor John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, cărora li s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuțiile inovatoare în domeniul tunelării cuantice.
Acești oameni de știință au fost recompensați pentru descoperirile lor legate de tunelarea cuantică macroscopică și cuantificarea energiei în circuite electrice. Anunțul a fost făcut pe 7 octombrie de Hans Ellegren, secretarul Academiei Regale Suedeze de Științe, și transmis pe nobelprize.org.
Premiul include o diplomă, o medalie de aur și un cec de 11 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ un milion de euro. Aceasta este cea de-a doua distincție Nobel din sezonul curent, după premiul pentru medicină acordat unui trio americano-japonez.
Tunelarea cuantică este un proces fundamental în fizică, cu impact major asupra dezvoltării tehnologiilor viitoare, precum computerele cuantice. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 10 decembrie și va comemora memoria lui Alfred Nobel.
De la prima ediție în 1901 și până în prezent, au fost acordate 118 premii Nobel pentru fizică. Cel mai tânăr laureat, Lawrence Bragg, a primit premiul la doar 25 de ani, iar cel mai în vârstă, Arthur Ashkin, la 96 de ani în 2018.
